Imunizarea - subiect de dezbatere la USMF „Nicolae Testemițanu”

Cât de inofensive și eficiente sunt vaccinurile? Cui aparține decizia și când trebuie făcută imunizarea? - aceste și alte subiecte au fost puse în discuție de studenții Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” în cadrul unei sesiuni de dezbateri.  

Tinerii, grupați în două echipe a câte 4 persoane, au venit cu argumente pro și contra imunizare. Au făcut apel la date statistice și au adus exemple din practica națională și internațională pentru a fi cât mai convingători.

Echipa pro a prezentat mai multe informații bazate pe evidențe privind rolul Programului Național de Imunizări. Potrivit acestora, graţie implementării programelor de imunizări, s-a reuşit lichidarea variolei și eliminarea poliomielitei. În perioada 2011-2014 nu au fost înregistrate cazuri de tetanos, difterie și cazuri indigene de rubeolă. Comparativ cu anul 2000, în anul 2014 numărul cazurilor de oreion a fost redus de la 1 949 la 51, hepatită virală B - de la 751 la 50, iar la copii de la 85 la 3 cazuri. Au fost prompt localizate şi lichidate focarele de rujeolă (anii 2012-2014), atingându-se stadiul de eliminare a acestei infecţii. Imunizările au contribuit la diminuarea mortalităţii generale a copiilor cu vârsta până la 5 ani de la 90 de cazuri la 1000 copii în anul 1990, la 46 de cazuri la 1000 copii în anul 2013.

Cei din echipa contra au vorbit că, prin semnarea avizului că părintele își dă acordul pentru vaccinarea copilului, este încălcat dreptul la libera alegere. Tinerii au mai menționat că medicii sunt cei care trebuie să explice cum trebuie pregătiți copiii pentru această procedură, care sunt contraindicațiile și să vină cu recomandări individuale pentru fiecare copil. Un alt argument al acestei echipe s-a axat pe influența negativă a unor compuși chimici din vaccinuri, modul de preparare și conservare al acestora.

Mediciniștii au precizat că, vaccinarea este contraindicată atunci când copilul suferă de epilepsie, maladii oncologice, are imunitatea foarte redusă, este alergic la ouă de găină sau este HIV-pozitiv ș.a. Totodată, imunizarea trebuie anulată, atunci când copilul a suferit șocuri anafilactice de la alte vaccinuri, adică dacă este alergic la acestea.

La final, specialiștii prezenți la eveniment au venit în susținerea ideii pro imunizare. Astfel, atât Nicolae Furtună, vicedirector în prevenirea și controlul bolilor transmisibile la Centrul Național de Sănătate Publică, Anatolie Melnic, şef Centru profilaxie specifică CNSP, cât și Ala Donos, conferențiar universitar în cadrul Departamentului Pediatrie al Universității noastre, au reiterat importanța vaccinării pentru asigurarea sănătății populației.

Publicul, care au urmărit cu atenție „bătălia” mediciniștilor, a fost curios să afle mai multe detalii despre imunizare. Calitatea vaccinurilor, proveniența, componența și valabilitatea s-au numărat printre subiectele de interes comun. Experții au afirmat că, importul vaccinurilor în țară corespunde în totalitate cerințelor de siguranță. „Controlul calității este garantat”, a afirmat Anatolie Melnic.

Regina Careov este studentă în anul V la Facultatea de Medicină nr. 1, iar în curând urmează să devină mămică. A participat la eveniment ca să se informeze mai bine despre impactul vaccinurilor asupra sănătății. „La moment, sunt mai mult pro imunizare, pentru că îmi doresc să-i ofer copilului meu o siguranță față de multiplele patologii”, a adăugat tânăra.

Menționăm că imunizarea este o modalitate de protejare împotriva unor boli, recunoscută ca drept de bază a omului la sănătate, ca o responsabilitate a fiecărei persoane, a comunităţii şi a guvernului.

Menționăm că, Republica Moldova s-a alăturat Planului de acţiuni privind vaccinările până în anul 2020, aprobat la Adunarea Mondială a Sănătăţii în mai 2012. În anul 2015, Guvernul țării noastre a alocat cca 25 de milioane de lei pentru procurarea vaccinurilor.

În prezent este pus în discuție un Proiect al Hotărârii Guvernului „Cu privire la aprobarea Programului Naţional de Imunizări pentru anii 2016-2020”, care presupune ajustarea Calendarului de imunizări la situaţia epidemiologică naţională şi internaţională. Aceste modificări se referă la: anularea revaccinării BCG a copiilor la vârsta de 7 ani; anularea revaccinării contra poliomielitei a copiilor la vârsta de 15 ani; anularea revaccinărilor contra difteriei şi tetanosului a adulţilor la vârstele de 25 şi 35 de ani, în legătură cu ameliorarea situaţiei epidemice privind difteria. Totodată, noul proiect include examinarea posibilităţilor pentru implementarea vaccinării fetițelor la vârsta de 12 ani cu vaccin contra Virusului Uman Papiloma.

Evenimentul s-a desfășurat în data de 27 aprilie, în contextul Săptămânii Europene a Vaccinării, fiind organizat de Asociația Studenților și Rezidenților în Medicină în parteneriat cu Centrul Național de Sănătate Publică, care le-a oferit certificate de participare mediciniștilor care au dezbătut subiectul.

  [nggallery id=355]