Bioetica în educația medicală
- vizualizări: 366
Integritatea academică, etica în cercetare și în practica clinică, probleme etice în cercetarea genetică și în terapia celulară, testarea genetică a populației, sănătatea mintală în penitenciare, abordarea filosofică a bioeticii, extinderea abordării disciplinei de bioetică și în alte domenii, precum spațiul public, economic, politic ș.a. au fost principalele subiecte discutate în cadrul forumului internațional Curricula de bioetică în educația medicală. Evenimentul a fost organizat în perioada 17-19 mai 2017 la Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova și se înscrie în șirul manifestărilor dedicate Anului Nicolae Testemițanu.
Specialiști în bioetică din țara noastră, România, Belgia, Elveția, Italia, Polonia, Olanda și Irlanda au prezentat practici moderne în designul, implementarea și evaluarea curriculei de bioetică și a disciplinelor înrudite (Filosofia medicinei, Științele comportamentului ș.a.) pentru ciclurile de studii universitare și postuniversitare de masterat și doctorat. Experții au identificat tendințele comune și au împărtășit bune practici în baza experiențelor înregistrate în bioetică.
Drept model au servit curricula în bioetică propusă de UNESCO și cele din cadrul Programului de Masterat European în Bioetică. Curricula în bioetică prezentată de Catedra de filosofie și bioetică a USMF „Nicolae Testemițanu” a primit un feedback pozitiv din partea experților internaționali, care au venit și cu unele recomandări de îmbunătățire.
Un alt subiect a fost instituirea unui management al eticii în instituțiile de educație medicală și nu numai, prezentat de experți de la Centrul de Cercetări în Etica Aplicată, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București. O altă temă de referință a fost introducerea bioeticii în programul de studii la liceu, deoarece odată cu excluderea disciplinelor umaniste, cum sunt filosofia și logica, majoritatea studenților nu percep utilitatea obiectului bioeticii pentru viitoarea lor profesie.
„Universitatea noastră se mândrește prin faptul că Republica Moldova a fost una din primele țări din spațiul ex-sovietic și chiar est-european care a introdus, începând cu anul 1992, bioetica în programele de studii universitare la toate facultățile, inițial ca module tematice în cadrul cursului de filosofie, apoi ca disciplină distinctă”, a menționat profesorul Gheorghe Rojnoveanu, prorector pentru activitate științifică al USMF „Nicolae Testemițanu”, șef catedră Chirurgie nr. 1 „Nicolae Anestiadi”.
Profesorul Vitalie Ojovan, șef catedră Filosofie și bioetică a USMF „Nicolae Testemițanu”, a menționat că medicina fără bioetică practic este de neconceput. Doar bioetica poate să reglementeze prin anumite mecanisme probleme ce țin de viața, sănătatea și integritatea pacientului. „În cadrul acestei conferințe științifice partenerii noștri ne-au demonstrat cu câtă minuțiozitate se lucrează asupra oricărui subiect din curriculă, iar universitățile sunt foarte interesate ca specialistul să fie cât mai integru moral. Știm bine că medicina nu este atotputernică, iar dacă nu mai este prezent și acest component moral în tratament și în atitudinea față de pacient - are de pierdut și persoana, și societatea și instituția în cauză”, a adăugat profesorul Ojovan. Referitor la practica predării la Universitatea noastră, profesorul a remarcat că la multe catedre domină atitudinea represivă față de student, pe când ar trebui să se pună accentul pe convingere, formare într-un climat benefic, stimulare ș.a.
Dr. Maria Aluaș, șef de lucrări, Cursul de bioetică, Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu”, Cluj-Napoca, România, a accentuat că, în ultimul timp, se bate pasul pe loc în bioetică, iar multe universități europene vor să-și închidă programul de bioetică din cauza unor abordări și metodologii vechi. „Bioetica este o disciplină extrem de dinamică, care se inspiră din alte discipline, iar pentru a ajunge la student trebuie să intri realmente în jocul lor și să transmiți mesajul prin mijloacele lor ca să te faci înțeles. Acesta este marele secret al predării”, a conchis expertul.
Potrivit Victoriei Federiuc, asistent universitar la Catedra de filosofie şi bioetică, în Republica Moldova se simte lipsa unei culturi a bioeticii, iar oamenii sunt rezervaţi în ceea ce priveşte această disciplină. „Dacă în ţările europene se vorbeşte deja despre screening genetic, eutanasie activă voluntară, noi abia suntem la nivelul relația medic-pacient. Cele mai mari discrepanțe se întâlnesc în managementul instituțiilor medicale și a comitetelor de etică, acestea fiind influențate de specificul social, mentalitate, sărăcie, diferențe ș.a.”, ne-a declarat Victoria Federiuc.
La eveniment au participat peste 100 de persoane: cadre științifico-didactice, medici, tineri specialiști, studenți și rezidenți, și experți de peste hotare - profesorul universitar Bert Gordijn, directorul Institutului de Etică, Universitatea Municipală din Dublin, Irlanda, președintele Asociației Internaționale a Educației în Etică, secretar general al Societății Europene a Filosofiei Medicinei și Sănătății; Pascal Borry, directorul Programului de Master în Bioetică, Universitatea Catolică din Leuven, Belgia; dr. Priya Satalkar, cercetător superior la Institutul de Etică Medicală din Basel, Elveția; dr. Jan Piasecki Jagiellonian University Medical College, Cracovia, Polonia; dr. Mircea Leabu, profesorul Valentin Mureșan și dr. Emilian Mihailov de la Centrul de Cercetări în Etica Aplicată, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București, România; profesorul Marina Casini, Institutul de Bioetică, Universitatea Catolică Sante Cuore din Roma, Italia ș.a.
Forumul științific face parte din acțiunile parteneriatului trilateral de dezvoltare instituțională realizat de Catedra de filosofie și bioetică a USMF „Nicolae Testemițanu”, în colaborare cu Institutul de Etică Biomedicală a Universității din Basel, Elveția și Centrul de Cercetări în Etică Aplicată a Universității din București, România. Proiectul Consolidarea capacităților în bioetică prin educație și studii doctorale între Moldova, România și Elveția este finanțat de Fundația Elvețiană pentru Știință (SNSF).
Fondator al bioeticii în lume este considerat biologul şi oncologul american Van Rensselaer Potter, care a utilizat acest termen în anul 1970, în articolul său „Bioetica - ştiinţă a supravieţuirii”.
La USMF „Nicolae Testemițanu”, bioetica a fost pentru prima dată introdusă în anul 1992, în cursul de filosofie, de către șeful catedrei Teodor Țârdea. Ulterior programul a fost extins, iar în 1999 a fost reorganizat în Catedra de filosofie și bioetică. Pe parcursul activității s-au organizat conferințe științifice cu participare internațională, unde mai mulți cercetători în bioetică au împărtășit din experiențele lor. În prezent, bioetica se predă pentru studenții de la Stomatologie și Farmacie, 51 de ore în anul II de studii, iar pentru cei de la Medicină generală - 20 de ore în anul IV. Din anul 2001 se inițiază studiile de doctorat și masterat în bioetică.
Totodată, la Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemițanu” activează două comisii de etică: prima este legată de cercetare, studiile clinice și cele practice, alegerea temelor de cercetare, susținerea prealabilă a tezelor de doctor în științele medicale, iar cea de-a doua se ocupă de etica comportamentului.
[nggallery id=541]
Preluarea informației de pe site-ul USMF „Nicolae Testemițanu” poate fi efectuată doar cu indicarea obligatorie a sursei și a linkului direct accesat pe www.usmf.md.
Comentarii