Nikolai Kuznețov - părintele histologiei practice și al chirurgiei regenerative - 120 de ani de la naștere
- vizualizări: 115
Nikolai Kuznețov s-a născut la 12 iunie 1897 în orașul Moscova, Rusia, într-o familie de funcționari. A absolvit Școala Gimnazială cu medalie, iar, ulterior își face studiile la Facultatea de Medicină a Universităţii din Moscova. În perioada studenției, în timpul epidemiei de tifos, a activat în calitate de asistent medical la un spital din capitala rusă.
În anul 1924 își începe activitatea în calitate de colaborator științific la Catedra de histologie, participând activ și în procesul didactic. După absolvirea aspiranturii, activează ca asistent la Catedra de histologie a Institutului de Medicină din Alma-Ata, Kazahstan. Continuând cercetările în domeniul aeronauticii în cadrul comenzii de stat, în anul 1935, Nikolai Kuznețov obține, fără să susțină teza, titlul de doctor în științe medicale pentru ciclul de cercetări și publicații consacrate utilizării materialelor confecționate din peritoneu.
În anul 1939 este transferat în funcția de șef catedră la Institutul de Stat de Medicină din Osetia de Nord (or. Ordjonikidze) pentru a participa la fondarea instituției și la organizarea Catedrei de histologie. În 1940 i se conferă titlul științifico-didactic de conferențiar. La începutul războiului, Nikolai Kuznețov se reîntoarce la Institutul de Medicină nr. 2 din Moscova, unde activează până în anul 1946. Între timp, Institutul de Medicină nr. 2 din Moscova este evacuat în or. Omsk, unde Nikolai Kuznețov ține cursuri atât la catedră, cât și la trei școli de felceri.
În anul 1946, prin ordinul Ministerului Sănătății al URSS, conferențiarul Nikolai Kuznețov este numit șef al Catedrei de histologie la Institutul de Stat de Medicină din Chișinău. În această funcție, desfăşoară o amplă activitate didactică și efectuează valoroase cercetări, care i-au permis nu numai descrierea arhitectonicii membranelor seroase viscerale, dar și elaborarea diverselor materiale și preparate din acestea, ca: plastine, tuburi, inele, știfturi, ațe chirurgicale fibrino-peritoneale ș.a. Astfel, cercetările inovatoare ale conferențiarului Nikolai Kuznețov prezentau nu doar interes teoretic, dar și practic. Pentru prima dată, rezultatele cercetărilor au fost implementate în chirurgia plastică și în terapia tisulară. Plastinele peritoneale au fost utilizate pe larg în tratamentul ulcerului trofic, a plăgilor cu cicatrizare redusă, a combustiilor imense, a patologiilor neurologice și oftalmologice. Pentru aceste realizări, în anul 1963, Comisia Unională de Atestare, pentru prima dată în istoria sa, îi conferă lui Nikolai Kuznețov titlul de profesor fără a susține teza de doctor habilitat în științe medicale.
Nikolai Kuznețov a condus Catedra de histologie până în anul 1969. Ulterior, a activat ca profesor consultant la aceeași catedră până în 1975. După retragerea din funcție, profesorul Nikolai Kuznețov s-a dedicat în totalitate picturii, având această pasiune pe parcursul întregii vieți.
Sub conducerea profesorului Nikolai Kuznețov au fost susținute circa 29 de teze de doctor în științe medicale și una de doctor habilitat. A elaborat și a publicat peste 100 de lucrări, inclusiv 85 de publicații științifice, 2 monografii și 14 brevete de invenție. Pentru activitate prodigioasă în domeniu, profesorul Nikolai Kuznețov a fost decorat cu mai multe distincții de stat.
Nikolai Kuznețov s-a stins din viață la 23 ianuarie 1988.
Preluarea informației de pe site-ul USMF „Nicolae Testemițanu” poate fi efectuată doar cu indicarea obligatorie a sursei și a linkului direct accesat pe www.usmf.md.
Comentarii